Design perfect de Vara

             Nici nu am sesizat ca a trecut Toamna, ca a si venit iar Vara !



      Nu am nici o vaga idee in ce zi suntem, cat e ora, ce se intampla in jurul meu, stiu doar ca e noapte afara si imi dau seama dupa becul aprins deasupra mea, bec care imi lumineaza capul, nu si mintea.


     Vara a trecut neasteptat  de repede si fara sa-i simt frumusetea. Nu tu piscina, nu tu mare, nu tu concediu, nu tu stat pe terase, nu tu iubire de-o vara, just workaholic anytime.

     Se pare ca Vara, nu este o perioada calendaristica, este o schimbare de cromatica in campul tau vizual atunci cand schimbi maro-ul frunzelor ruginii, cu albastrul cerului senin de vara.

         Mi-am intalnit vara. Aaaa...nu  vara, Vara !

    E fascinant cum o fiinta minunata, colorata in albastru, din ochi pana in picioare,cu un blue smile, iti poate fii cer de vara senin si seninatate in suflet. E fascinant cum o persoana poate sa fie pictorul vietii tale. Sa iti deseneze pe chip cel mai frumos si armonios zambet, cum poate sa-ti stearga bolovanul de pe inima si sa puna acolo multa liniste si fericire.

   Vara mea, e mai mult decat ceea ce-ti trece prin par(vant) sau ceea ce simti pe piele(caldura), e ceea ce simti in suflet atunci cand te imbratiseaza cu zambetul ei senin si discret.

    E Vara care mi-o doresc, pentru ca nu e doar un anotimp, e o stare sufleteasca, e o traire, e un stil de viata care poate sa-ti schimbe viata in toate zilele anului, neconditionat.

   A fost totul atat de spontan. Simteam ca acolo e Vara mea si am fugit sa-i ies in cale si sa o intampin. Ea isi alimenta masina, eu imi alimentam sufletul. Ea imi zambea intr-una, eu absorbeam din zambetul ei toata seninatatea si fericirea ei sufleteasca. A fost neasteptat de bine sa ma intalnesc cu Vara, de data asta cea cu chip si suflet de om.

  Au fost putine cuvinte, o strangere de mana a facut legatura dintre noi si dupa ce am inceput sa ne zambim s-a creeat o punte. O punte de tranfer de stari sufletesti, de trairi si heart beat. Nu doar cuvintele leaga oamenii, nu doar asa narativ se pot cunoaste ei. Trebuie doar sa lasi sufletele sa-si vorbeasca. Sa pastrezi o urma de liniste, de mister, sa lasi dorinta si bucuria intalnirii cu  persoana minunata, sa isi faca datoria.

     Cei cu deficiente de comunicare nu se indragostesc ? Credeti ca orbii nu simt iubirea ? Chiar daca nu o vad, o simt, credeti-ma. Orbi sunt cei care nu simt, nu cei care nu vad. In acele clipe, cuvintele erau de prisos. Imi pregatisem un speach dar nu am mai apucat sa-l desfasor. A fost destul sa ne privim si asta sa inlocuiasca cea mai frumoasa poezie de dragoste si cea mai roamantica poveste Shakespeariana.

   Ecoul acestor sentimente este desavarsit, Aceasta stare de fericire, este un tatuaj in sufletul fiecarui om.  As interzice sa te indragostesti, si apoi sa urci la volan, Este mai periculos decat sa fii baut la volan. Noroc ca nu s-a descoperit o fiola pentru depistat indragosteala si fericirea. Un lovelometru ceva.

   Hey, salutare zambet frumos :) , stiu ca acum citesti acest post, am uitat sa te salut, E despre tine, infrupta-te cu el.

   Numele ei este predestinat . Cer . . . . . Si nu, nu fabulez, este adevarat.

   Unele persoane sunt formate din: seninatate-liniste-frumos-zambete si multa pace sufleteasca. A fii extrovertit, nu stiu daca e ceea ce o defineste, insa simt oameni care se inchid in ei. Isi pun o carapace in jurul inimii si fiintei lor incercand sa se protejeze. Ea nu face asta, ea ofera, se deschide si te umple de fericire. In acest mod nu ai cum sa-i transmiti ceva rau pentru ca iti inmoaie sufletul efectiv si declara un razboi al sentimentelor sufletesti. Te simti indatorat sa oferi aceleasi stari, aceleasi zambete, chiar daca tu nu ai mai zambit din copilarie.

Stai, am uitat sa iti pun muzica, stai asa  !

Acum e mai bine ?

        Nu o cunoscusem pana acum, a fost ceva spontan. Nu stiu cum se face dar spontan ne intalnim de fiecare data si totul se petrece fara un plan riguros. Nu stiu daca va imaginati o persoana care zambeste de cand ne vedem pana ne luam ramas bun. Eu nu am mai trait aceasta frumusete. Tare as fii vrut sa ma vad si pe mine. Ma vad doar in pozele acelea in care stau asa putin bleg si fara sa schitez un pic de zambet.  Nu m-am vazut dar m-am simtit. Eram in al noualea cer , in fiecare secunda traita in preajma ei.

      M-am regasit mult in aceasta intalnire. Era tot ce imi doresc in aceste clipe. E un mod de viata, un mod de a fii fericit si bun pentru cineva. E un fel de ...,,, ma, tu ce ai realizat in viata asta ? Eu ? Am trait cele mai intense si frumoase clipe sufletesti si am fost cel mai mericit om de pe pamant !``

      E sentimentul cel mai viu si mai intens pe care l-am trait vreodata. Am atins si un Ferrari, am fost si in locuri frumoase dar nimic nu mi-a adus fericirea pe care mi-ai adus-o tu in suflet.

     Iti multumesc mult, te apreciez mult si imi doresc sa deschidem o competitie a zambetelor si clipelor frumoase intre noi. Stiu ca nu pot sa te intrec, dar macar vreau sa te ajung, sa iti ofer ce imi oferi tu in fiecare clipa.

                              In loc de ramas bun, un zambet e mai mult decat suficient . :)